nici

Toate articolele etichetate nici

Spuneai

Publicat de boteugen74 pe 31 decembrie 2011

Publicat în: FOTOGRAFIILE MELE, PERSONALE, POEZIILE MELE. Etichetat: 2010, a aduce, a înșela, a face, a face bani, a fi, a greși, a lua, a lua de mână, a ninge, a se înșela, a sosi, a spune, a trimite, a urca, a veni, afară, autocar, întuneric, ban, bani, București, Cu tine, de unde?, doar, Fotografie, FOTOGRAFIILE MELE, făcut, gând, greșit, la făcut bani în străinătate, la mine, la mine în gând, mână, moină, măcar, nici, ninsoare, Ninsoare în luna lui marte, o vreme, PERSONALE, POEZIILE MELE, publicat de Bot Eugen, raze, rază, soare, străinătate, sub, tine, unde, vreme, Zăpada care nu va mai veni, zăpadă. 2 comentarii

că vei lua
de mână ninsoarea
din fotografie
și-o vei aduce
cu tine
în București.
Te-ai înșelat,
m-ai înșelat,
ea n-a mai sosit
nici măcar să te
urce-n autocar
și să te trimită
de unde-ai venit

de Bot Eugen

Neo(II)

Publicat de boteugen74 pe 28 august 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 5, a aprinde, a apropia, a arde, a asculta, a auzi, a înșuruba, a înfige, a întreba, a căuta, a face, a fi, a fi gata, a filozofa, a găsi, a intra, a intra în pământ de rușine, a locui, a lua, a medita, a nu avea somn, a nu dormi, a plăcea, a reuși, a răspunde, a scârțâi, a se apropia, a se auzi, a se distra, a se face, a se face dimineață, a se holba, a se uita, a se zgâi, a sforăi, a sta, a sta gata, a trepida, a vedea, a vorbi, a vrea, acest, afară, alb, ALB-NEGRE, ALB-NEGRU, aprins, aprinsă, asemeni, asupra, autocar, autocarul nostru, autocarul nostru pe jumătate gol, în timp ce, în tot acest timp, înșurubați, înșurubat, într-un, într-un târziu, între, înăuntru, bine, boltă, boltă metalică, bricheta aprinsă, brichetă, București, București-Chișinău, camere, camere de luat vederi, camerele pieptului meu, cameră, capitala Chișinău, capitală, câteva, ceilalți, chiar, Chișinău, cineva, cu niște ochi bine-nșurubați în monitor, cu ochii înșurubați, cu ochii bine-nșurubați în monitor, Cu reflexii și reflecții, cu scârț, cuvânt, cuvinte, Cuvinte alb-negre(V), Cuvinte alb-negre(V) cu reflexii și reflecții, despre, despre toate și despre nimic, dimineață, din piele, dintre, doar, după, după câteva frâne, existențial, existențiale, existență, frâne, frână, gata, gata să intre-n pământ de rușine, gol, ics, idioată, idiot, igrec, intens, intrare, intrarea în capitală, jumătate, lanternă, lumânare, mai multe, metalic, metalică, mie, mine, Moment, monitor, mult, multe, măcar, negri, negru, Neo(II), nici, niște ochi, niște ochi înșurubați în monitor, nimic, noi, nostru, nu, Nu vrei să?, oamenii-camere, oamenii-camere de luat vederi, ocatvă, ochi, octave, ori, pantof, pantofi, pantofi negri, pantofii mei din piele, pantofii mei negri, pantofii mei negri din piele, pantofii mei negri din piele cu scârț, pe când, pe jumătate gol, pe jumătate roșu, pe seama, piele, piept, pieptul meu, poem, poezie, POEZIILE MELE, prin, printre, probleme, probleme existențiale, problemă, pshologic, publicat de Bot Eugen, păi, pământ, reflecție, reflecții, reflecții le tale, reflecțiile tale idioate, reflexie, reflexii, rușine, rău, rău de tot, război, război psihologic, război psihologic între mine și restul, războiul psihologic dintre mine și ceilalți, salon, salon de sforăit, salon de sforăit pe mai multe octave, scârț, seamă, sforăit, târziu, timp, toate, totul, V, vedere, vederi, voce, X, Y, Ygrec, ygrek, zeta. 2 comentarii

Cuvinte alb-negre(V)

cu reflexii și reflecții

Îi plăcea să se audă meditând
cu glas tare
asupra problemelor existențiale,
mie – doar să-i ascult vocea
cum trepidează între
bolta metalică
și pantofii mei negri din piele
cu scârț;
ardea intens printre cuvinte,
vorbea despre toate și
despre nimc.
Într-un târziu, mă întrebase:
-Nu vrei să…?
-Păi, nu ,
i-am răspuns,
chiar nu e momentul
s-o cauți cu lumânarea
prin camerele pieptului meu
pe umbra aceea
de spațiu nelocuit
de oamenii-camere de luat vederi;
nici cu lanterna măcar
ori cu bricheta aprinsă
nu vei reuși s-o găsești –
nu vezi c-afară
se face dimineață,
iar înăuntru – salon
de sforăit
pe mai multe octave,
în timp ce
intrarea în capitală
se-apropie de noi, asemeni
războiului psihologic
(dintre mine și ceilalți)
și-autocarul
pe jumătate gol,
roșu pe jumătate
stă gata să intre-n pământ
de rușine
după câteva frâne,
tot ascultându-te cum
vorbești despre toate
și despre nimic,
cu gândul la ce va spune
igrec ori ics
despre reflecțiile tale idioate ;
în acest timp
zeta se va holba la noi
cu niște ochi
bine-nșurubați în monitor
și se va distra rău de tot
pe seama reflexiilor noastre
palide de nesomn.

de Bot Eugen

Lamă cu două tăișuri

Publicat de boteugen74 pe 23 august 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 2, a avea, a avea rost, a cafeli, a căuta, a fi, a fi suspicios, a fuma, a găsi, a izbuti, a reuși, a se tăia, a spune, a strecura, a suna, a suspecta, a tăia, alb, ALB-NEGRE, ALB-NEGRU, ascuns, ascunse, atunci, atunci când, în ruptul capului, în timp ce, București, București-Chișinău, buzunar, ca, cafea, cap, carte, carte de identitate, carte de vizită, când, chiar, chiar dacă, Chișinău, Crasna, cumva, cuvânt, cuvinte, Cuvinte alb-negre(III), dacă, țigară, țigări, identitate, lamă, Lamă cu două tăișuri, lucru, lucruri, lucruri ascunse, meu, negru, nici, nici în ruptul capului, piept, poem, poezie, POEZIILE MELE, popas, popasul Crasna, printre, publicat de Bot Eugen, rost, rupt, suspicios, timp, tăiș, tăișuri, vameș, vamă, vizită. Un comentariu

Cuvinte alb-negre(III)

Îmi spuneam
că nu are rost să o sun,
chiar dacă la Crasna,
în timp ce ne
fumam cafeaua,
reușise cumva, pe nesimțite
să își strecoare
în buzunarul meu de la piept
cartea de vizită,
de care
întâmplător mă tăiasem
la unul din degete,
atunci când mă căutam
suspicios ca un vameș
de lucruri ascunse
și nu izbuteam,
nici în ruptul capului,
să îmi găsesc
cartea de identitate.

de Bot Eugen

În mijlocul pelicanilor cu gușile pline

Publicat de boteugen74 pe 21 august 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 2, a arunca, a avea, a avea rost, a încuia, a cădea, a căuta, a deveni, a fi, a fi sigur, a frâna, a hurduca, a interzice, a nu avea jenă, a putea, a se adânci, a se afla, a se arunca, a se împotmoli, a se înghesui, a se vânzoli, a spune, a tace, a tăcea, a ucide, a umple, a vedea, afară, ALB-NEGRU, aprinsă, asemeni, asfalt, asudați, asudat, autocar, în devenire, în timp ce, înainte, într-o, între, între cer și pământ, între metal și pământ, între pereții asudați, înăuntru, bricheta aprinsă, brichetă, București, București-Chișinău, buze, buză, capitală, câteva, ceață, cei, cei din față, cei din urmă, ceilalți, cer, cheie, chiar, Chișinău, ciocolată, cu nume, cu nume cu tot, cutie, cuvinte, cuvinte alb-negre, cuvinte alb-negre grețos edulcorate, cuvinte albe și negre, către, dacă, de asfalt, degete, degete lipicioase, din frână în frână, din urmă, doi, dulci, după, edulcorat, faţă, felie, felii, felii de tort, fiecare, frână, frișcă, frunte, fumat, fumatul interzis, fără, fără jenă, gol, golul cuvintelor, grețos, grețos-edulcorate, gurile, gură, ieșire, ieșirea din capitală, inimi, inimă, insecte, interzis, jenă, jumătate, la fiecare, la fiecare doi pași, lanternă, lipicioase, lipicios, lumânare, metal, metalic, metri, metru, minus, minus unsprezece, măcar, nici, nici măcar, niște, nimic, noapte, noastre, ore, oră, otrăvitoare, otrăvitor, pas, paşi, pe jumătate, pe jumătate gol, pe spate, pentru, pereți, perete, picioare, picior, POEZIILE MELE, prin, prin ceață, prăpastie, prăpăstii, publicat de Bot Eugen, pământ, reciproc, sigur, spate, sută de metri, tare, timp, timpul, tort, tort cu frișcă și ciocolată, tot, tot mai tare, totul, trafic, tăcut, tăcute prăpăstii, tăcută, umbre, umbrele noastre, umbră, un cer metalic cu picioare de asfalt, unii, unsprezece, urmă, vorbe, zăpadă. Scrie un comentariu

Cuvinte alb-negre

Îmi spuneam:
nu are rost să o caut
cu lumânarea,
nici măcar cu lanterna
ori cu bricheta aprinsă,
chiar dacă văd totul prin ceață
și de nimic nu pot să fiu sigur.

Mă aflam la început de drum.
Afară erau minus unsprezece,
înăuntru – fumatul interzis.
Timpul ne-ncuiase-ntr-o cutie
și a aruncat cheia;
ne vânzoleam
între pereții asudați
ca niște insecte otrăvitoare,
numai bune de strivit
de un cer metalic
cu picioare de asfalt.
Ne-mpotmoleam
după fiecare sută de metri
în trafic și în zăpadă;
cei din față cădeau pe spate,
cei din urmă se aruncau(primii)
cu fruntea-nainte,
după o frână,
în golul cuvintelor;
se-nghesuiau fără jenă
unii în inimile celorlalți,
își umpleau reciproc gurile
cu vorbe alb-negre
grețos edulcorate,
asemeni unor felii de tort
cu frișcă și ciocolată,
în timp ce autocarul
pe jumătate gol
ne hurduca
(din groapă în groapă,
din frână în frână)
înspre ieșirea din capitală,
și umbrele noastre
se adânceau tot mai tare –
tăcute prăpăstii în noapte
pe buzele celorlalți
cu nume cu tot…

de Bot Eugen

Umbra.

Publicat de boteugen74 pe 14 iulie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: a învăța, a descrie, a deveni, a ezita, a fi, a fura, a goli, a imita, a rupe, a scrie, a se îndepărta, a se descrie, a se prelinge, a se zbate, a sili, a tăia, apoi, aripi, în locul, în locul meu, în zbor, început, însă, blestem, blesteme, braț, brațe, brațele curvei, Bukowski, care, CHARLES BUKOWSKI, clipă, Curvei care mi-a furat poemele, curvă, cuvânt, cuvântul curvă, degete, jedete, la început, loc, mâna mea, meu, mine, nici, noapte, noapte de noapte, o pereche, o pereche de aripi în zbor, pe măsură ce, pe urmă, picioare, picioare rupte, picior, picături, picături de sânge, picăturile de sânge prelinse, POEZIILE MELE, Prieteni sub acoperire, printre, publicat de Bot Eugen, sânge, străin, târfă, târfă de cruce, târfă de cruce cu picioarele rupte, tot mai străină, umbră, zadarnic, zbor, ăsta. Scrie un comentariu

Prieteni sub acoperire.

În locul lui Bukowski, n-aș fi ezitat nici o clipă.
I-aș fi tăiat brațele „curvei care mi-a furat poemele”,
aș fi silit-o pe urmă să-nvețe a scrie cuvântul „curvă”
cu picăturile de sânge prelinse printre jedetele de la picioare…

În locul meu, însă, noapte de noapte,
târfa asta de cruce cu picioarele rupte
se zbate sub mâna mea să imite o pereche de aripi în zbor
și mâna mea se-ndepărtează de mine – tot mai grea,
îmi devine din ce în ce mai străină pe măsură ce mă descrie…

de Bot Eugen

Charles Bukowski – Dinți albi perfecți

Publicat de boteugen74 pe 13 martie 2011

Publicat în: BIBLIOTECA PROPRIE, CHARLES BUKOWSKI, POEZIE STRĂINĂ. Etichetat: 2007, a avea, a închide, a coborî, a cumpăra, a căuta, a da, a ști, a fi, a fi îndrăgostit, a fi îngrijorat, a fi beat, a fi mahmur, a gândi, a merita, a plăti, a purta, a reuși, a rămâne, a scrie, a scrie poezie, a se îndrăgosti, a se zbate, a simți, a simți nevoia, a spune, a sta, a străluci, a trebui, a urca, a urma, acum, adevăr, Adevărul, în pizda-mătii, în schimb, îndrăgostite, îngtrijorat, ban, bani, beat, BIBLIOTECA PROPRIE, București, cafenea, CHARLES BUKOWSKI, chirie, costum, cravată, cretin, cumva, cămașă, cămăși, de fapt, de fițe, deocamdată, Dinți albi perfecți, Dragostea e un câine venit din iad, Editura Polirom, fețe, femei, femeie, film, individ, la timp, mahmur, nevoie, nici, niciodată, noapte, noaptea trecută, nod, Paris, până la urmă, pentru că, perfect, perfectă, peste, pleoapă, poem, POEZIE STRĂINĂ, prefață și note de Dan Sociu, publicat de Bot Eugen, scări, televizor, televizor color, tic, tip, tipul, toate, toate trei, toată ziua, Traducere, traducere de Dan Sociu, trecut, trecută, trei, tunsoare, volum de poezie, ăsta. Scrie un comentariu

până la urmă mi-am cumpărat
şi eu un televizor color
şi noaptea trecută am dat peste
filmul ăsta:

în Paris e un individ care
n-are nici un ban
dar poartă un costum de fiţe
şi-un nod perfect la cravată
nu e nici îngrijorat nici beat
în schimb
tipul stă toată ziua într-o cafenea
şi toate femeile frumoase sânt
îndrăgostite de el şi
cumva reuşeşte să-şi plătească
la timp chiria şi
tot urcă şi coboară nişte scări şi
cămăşile strălucesc pe el şi
le spune fetelor
că ele nu ştiu să scrie poezie
că el ştie dar
nu simte
deocamdată
nevoia
pentru că el acum caută
de fapt Adevărul.
tunsoarea lui e şi ea perfectă
nu e niciodată mahmur
n-are nici un tic
nu i se zbate nici o pleoapă
iar dinţii
veşnic albi perfecţi.

ştiam ce urmează:
tipul avea să rămână cu poezia
femeia şi
Adevărul.
aşa că am închis televizorul
gândindu-mă, aşa-ţi trebuie,
în pizda mă-tii, cretinule,
le meriţi pe toate
trei.

* dragostea e un câine venit din iad; Editura Polirom 2007;

* traducere, prefaţă şi note de Dan Sociu

Încotro(II)

Publicat de boteugen74 pe 11 ianuarie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: a aștepta, a ajunge, a asculta, a încălca, a îndemna, a înmuguri, a întoarce, a bate, a bate pasul pe loc, a buzunări, a coborî, a conta, a crește, a cunoaște, a căuta, a degera, a devia, a șterge, a fi, a găsi, a indica, a lega, a lustrui, a lăsa în treacăt, a mătura, a nu uita, a preschimba, a privi, a purta, a răsfoi, a răstigni, a se încălzi, a se uita, a sta nemișcat, a străluci, a sufla, a trebui, a vedea, a vrea, abitir, ac, acasă, același, acolo, adormit, așteptare, aidoma, albastru, altceva, alteori, amplu, amplă, ani, anonimi, asfalt, Asfaltații, Încotro(II), în timp ce, în treacăt, înainte, încet, încotro, înghețat, înghețată, înmugurire, înspre, întoarcere, între, bine cunoscut, București, busolă, cale, Calea inimii, calic, calică, capete, carne, carne-nghețată, casă, cer, continent, copiii durerii, creștere, cristal, cristal roșu, cruce, culoare, către, decât, defect, defectă, degerat, demon, demoni, demoni dostoievskieni, deschiși, deschis, deviat, deviată, diametral, direcție, direcții, doi, Dostoievski, dostoievskian, două, două direcții diametral opuse, drag, dragi, dreapta, drept, drum, drumul de întoarcere, electrocardiogramă, epoleți, șoseaua Pantelimon 302, țurțuri, faţă, fericite, fiecare, final, floare, flori, flori intermediare, grade Celsius, important, importantă, inimă, intermediar, intermediare, irizații, istorii, jugulare, jugulară, jur, lacrimi, legați, loc, mâini, medalie, medalii, moarte, Moment, măcar, nici, nicicând, niciodată, noastre, noastră, noi, nord, nostru, numai, numai și numai înainte, ochi, odată, opus, orbește, ostatic, ostatici, pas, pe rând, pentru, picioare, piept, pitic, pitică, poate, poem, POEZIILE MELE, potrivit, povești, prielnic, printre, publicat de Bot Eugen, Puls, pământ, părăsit, respirație, roșu, roman, răbdare, răscruce, răstignit, scut, scutul de țurțuri, sectorul 2, sfârșit, sfârșituri, sfârșituri fericite, singur, singurătate, soare, spate, spate în spate, străin, străini, suflare, suflet, termometru, timp, totul, tăcere, umbre, umeri, unde, undeva, uneori, uragan, urme, varianta 2, vânt, vânturi, vârf, vene, venă, vertebre, vertebră, zăpadă. 9 comentarii

Flori intermediare; Asfaltații;

Vântul ne suflă orbește din față,
până ajungem să nu mai vedem
drumul de-ntoarcere către casă,

ne mătură umbrele, urmele
lăsate în treacăt pe zăpadă,
ne lustruiește scutul de țurțuri
din jurul inimii,
să strălucească mai abitir
pieptul plin de „medalii” la soare,
de lacrimi ne șterge la ochi
și ne îndeamnă
să privim numai și numai înainte.

Legați de mâini și de picioare,
stăm nemișcați, spate în spate,
și ascultăm cum suflarea lui
ne buzunărește venele,
preschimbându-ne încet
pulsul jugularelor într-o tăcere de cristal

roșu cu-albastre irizații.

Respirația lui tot mai amplă
și moartea noastră
din ce în ce mai pitică și mai calică

purtând pe umerii săi anonimi,
ca pe niște epoleți,
capetele demonilor dostoievskieni,
răstigniți undeva,
între cer și pământ,
pe o cruce de carne înghețată.

Ostatici ai uraganului,
la răscruce de drumuri,
stăm nemișcați, spate în spate,
și nălucim cu ochii deschiși
povești de adormit copiii durerii,
istorioare cu fericite sfârșituri,
în timp ce vântul ne răsfoiește anii
ca pe un roman
cu finalul înghețat în așteptare.

Din când în când, mai batem pasul pe loc,
ca să ne încălzim, alteori,
ne încălcăm
dreptul la singurătate
sau pe cel de a face măcar
un singur pas înainte.
Dar nu uităm niciodată
că trebuie să privim numai și numai înainte.

Ce mai contează că ne uităm, în același timp,
în două direcții diametral-opuse
și că fiecare din noi nu vede decât
ceea ce vrea să vadă,
sau poate că nu vede nimic,
ori poate că vede cu totul și cu totul altceva?!

Importantă e așteptarea. Ea este totul.
Așteptăm cu răbdare momentul prielnic
pentru-nmugurirea și creșterea
pe spatele vertebrelor noastre
a marilor flori intermediare
de culoarea asfaltului.

Degerați din cap până-n picioare,
în inima unui continent adormit,

nu mai găsim drumul de-ntoarcere acasă
(printre umbrele dragi, bine cunoscute de suflet),
nici pe cel care să ne întoarcă cu fața către străini.

de Bot Eugen

Încotro

Publicat de boteugen74 pe 7 ianuarie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 38, a aștepta, a ajunge, a asculta, a încălca, a îndemna, a înmuguri, a întoarce, a bate, a bate pasul pe loc, a buzunări, a coborî, a conta, a crește, a cunoaște, a căuta, a degera, a devia, a șterge, a fi, a găsi, a indica, a lega, a lustrui, a lăsa în treacăt, a mătura, a nu uita, a preschimba, a privi, a purta, a răsfoi, a răstigni, a se încălzi, a se uita, a sta nemișcat, a străluci, a sufla, a trebui, a vedea, a vrea, abitir, ac, acasă, același, acolo, adormit, așteptare, aidoma, albastru, altceva, alteori, amplu, amplă, ani, anonimi, asfalt, Asfaltații, în timp ce, în treacăt, înainte, încet, încotro, înghețat, înghețată, înmugurire, înspre, întoarcere, între, bine cunoscut, Buiucani, busolă, cale, Calea inimii, calic, calică, capete, carne, carne-nghețată, casă, cer, Chișinău, continent, copiii durerii, creștere, cristal, cristal roșu, cruce, culoare, către, decât, defect, defectă, degerat, demon, demoni, demoni dostoievskieni, deviat, deviată, diametral, direcție, direcții, doi, Dostoievski, dostoievskian, două, două direcții diametral opuse, drag, dragi, dreapta, drept, drum, drumul de întoarcere, electrocardiogramă, epoleți, șoseaua Alba-Iulia 206, țurțuri, faţă, fericite, fiecare, final, floare, flori, flori intermediare, grade Celsius, important, importantă, inimă, intermediar, intermediare, irizații, istorii, jugulare, jugulară, jur, lacrimi, legați, loc, mâini, medalie, medalii, moarte, Moldova, Moment, măcar, nici, nicicând, niciodată, noastre, noastră, noi, nord, nostru, numai, numai și numai înainte, ochi, odată, opus, orbește, ostatic, ostatici, pas, pe rând, pentru, picioare, piept, pitic, pitică, poate, poem, POEZIILE MELE, potrivit, povești, prielnic, printre, publicat de Bot Eugen, Puls, pământ, părăsit, respirație, roșu, roman, răbdare, răscruce, răstignit, scut, scutul de țurțuri, sfârșit, sfârșituri, sfârșituri fericite, singur, singurătate, soare, spate, spate în spate, strada Alba-Iulia 206, străin, străini, suflare, suflet, termometru, TEXTE AFLATE ÎN LUCRU, timp, totul, tăcere, umbre, umeri, unde, undeva, uneori, uragan, urme, vânt, vânturi, vârf, vene, venă, vertebre, vertebră, zăpadă. Scrie un comentariu

Flori intermediare; Asfaltații;

Vârful inimii,
aidoma unui ac defect de busolă
care indică numai direcția vest-est,
e deviat mereu înspre dreapta
pe electrocardiogramă și către nord,
acolo unde termometrul
nu coboară nicicând
sub treizeci și opt de grade Celsius.

* * *

Vântul ne suflă orbește din față,
până ajungem să nu mai vedem
drumul de întoarcere către casă,

roșu cu-albastre irizații.

Respirația lui tot mai amplă
și moartea noastră
din ce în ce mai pitică și mai calică

purtând pe umerii săi anonimi,
ca pe niște epoleți,
capetele demonilor dostoievskieni,
răstigniți undeva,
între cer și pământ,
pe o cruce de carne înghețată.

Stăm nemișcați, spate în spate,
și nălucim cu ochii închiși
povești de adormit copiii durerii,
istorii cu sfârșituri fericite,
în timp ce vântul ne răsfoiește anii
ca pe un roman cu finalul înghețat în așteptare.
Din când în când, mai batem pasul pe loc,
ca să ne încălzim, alteori,
ne încălcăm(odată sau pe rând)
dreptul la singurătate
sau pe cel de a face măcar
un singur pas înainte.
Dar nu uităm niciodată
că trebuie să privim numai și numai înainte.

Importantă e așteptarea. Ea este totul.
Așteptăm cu răbdare momentul prielnic pentru
înmugurirea și creșterea
pe spatele vertebrelor noastre
a marilor flori intermediare
de culoarea asfaltului.

Ostatici ai uraganului,
la răscruce de vânturi,
degerați din cap până-n picioare,
în inima unui continent adormit/părăsit,

nu mai găsim nici drumul de întoarcere acasă
(printre umbrele dragi, bine cunoscute de suflet),
nici pe cel care să ne întoarcă cu fața către străini.

de Bot Eugen

L	M	M	J	V	S	D
					1	2
3	4	5	6	7	8	9
10	11	12	13	14	15	16
17	18	19	20	21	22	23
24	25	26	27	28	29	30

BotEugen's Blog

http://boteugen74.com

nici

Toate articolele etichetate nici

Spuneai