ceață

Toate articolele etichetate ceață

În mijlocul pelicanilor cu gușile pline

Publicat de boteugen74 pe 21 august 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 2, a arunca, a avea, a avea rost, a încuia, a cădea, a căuta, a deveni, a fi, a fi sigur, a frâna, a hurduca, a interzice, a nu avea jenă, a putea, a se adânci, a se afla, a se arunca, a se împotmoli, a se înghesui, a se vânzoli, a spune, a tace, a tăcea, a ucide, a umple, a vedea, afară, ALB-NEGRU, aprinsă, asemeni, asfalt, asudați, asudat, autocar, în devenire, în timp ce, înainte, într-o, între, între cer și pământ, între metal și pământ, între pereții asudați, înăuntru, bricheta aprinsă, brichetă, București, București-Chișinău, buze, buză, capitală, câteva, ceață, cei, cei din față, cei din urmă, ceilalți, cer, cheie, chiar, Chișinău, ciocolată, cu nume, cu nume cu tot, cutie, cuvinte, cuvinte alb-negre, cuvinte alb-negre grețos edulcorate, cuvinte albe și negre, către, dacă, de asfalt, degete, degete lipicioase, din frână în frână, din urmă, doi, dulci, după, edulcorat, faţă, felie, felii, felii de tort, fiecare, frână, frișcă, frunte, fumat, fumatul interzis, fără, fără jenă, gol, golul cuvintelor, grețos, grețos-edulcorate, gurile, gură, ieșire, ieșirea din capitală, inimi, inimă, insecte, interzis, jenă, jumătate, la fiecare, la fiecare doi pași, lanternă, lipicioase, lipicios, lumânare, metal, metalic, metri, metru, minus, minus unsprezece, măcar, nici, nici măcar, niște, nimic, noapte, noastre, ore, oră, otrăvitoare, otrăvitor, pas, paşi, pe jumătate, pe jumătate gol, pe spate, pentru, pereți, perete, picioare, picior, POEZIILE MELE, prin, prin ceață, prăpastie, prăpăstii, publicat de Bot Eugen, pământ, reciproc, sigur, spate, sută de metri, tare, timp, timpul, tort, tort cu frișcă și ciocolată, tot, tot mai tare, totul, trafic, tăcut, tăcute prăpăstii, tăcută, umbre, umbrele noastre, umbră, un cer metalic cu picioare de asfalt, unii, unsprezece, urmă, vorbe, zăpadă. Scrie un comentariu

Cuvinte alb-negre

Îmi spuneam:
nu are rost să o caut
cu lumânarea,
nici măcar cu lanterna
ori cu bricheta aprinsă,
chiar dacă văd totul prin ceață
și de nimic nu pot să fiu sigur.

Mă aflam la început de drum.
Afară erau minus unsprezece,
înăuntru – fumatul interzis.
Timpul ne-ncuiase-ntr-o cutie
și a aruncat cheia;
ne vânzoleam
între pereții asudați
ca niște insecte otrăvitoare,
numai bune de strivit
de un cer metalic
cu picioare de asfalt.
Ne-mpotmoleam
după fiecare sută de metri
în trafic și în zăpadă;
cei din față cădeau pe spate,
cei din urmă se aruncau(primii)
cu fruntea-nainte,
după o frână,
în golul cuvintelor;
se-nghesuiau fără jenă
unii în inimile celorlalți,
își umpleau reciproc gurile
cu vorbe alb-negre
grețos edulcorate,
asemeni unor felii de tort
cu frișcă și ciocolată,
în timp ce autocarul
pe jumătate gol
ne hurduca
(din groapă în groapă,
din frână în frână)
înspre ieșirea din capitală,
și umbrele noastre
se adânceau tot mai tare –
tăcute prăpăstii în noapte
pe buzele celorlalți
cu nume cu tot…

de Bot Eugen

Solilocvii aride

Publicat de boteugen74 pe 7 august 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: a asculta, a înflori, a înfrânge, a înjura, a înnopta, a cununa, a decapita, a desluși, a dumnezei, a șlefui, a fi, a fi guraliv, a fuma, a locui, a mirosi, a pierde, a porni, a pribegi, a rătăci, a scârbi, a scutura, a se mișca, a se oglindi, a se pietrifica, a se scârbi, a sticli, a străbate, a tace, a tatua, a trece, a tăcea, a ura, adresa, agonic, albastru, albastră, ambulant, amurg, amurguri, ani, animal, animal nocturn, Arbore, arbori, aripi, aripi arse, aripă, arome, arome grele de cenușă, aromă, ars, arsă, asemeni, astăzi, aurore, auroră, în mișcare, în neștire, în pustiu, înfrânt, însângerată, înserări, între, între pereții tăi de carne, balcanic, balcanici, bine, brichete, bătrân, bătrâne, cactuși, cactus, care, carnivor, carnivore, carnivorele nisipuri în mișcare, cândva, cézar, ceață, cenușă, cetate, chiștoc, chip, chipul femeii, cimitir, cimitir ambulant de hârtii și brichete, comercial, comercială, convoi, convoiul anilor, convoiul anilor tăi cununat cu singurătatea pe o strâmtă cărare, cristal, cuget, cărare, de onoare, de sticlă, decât, depravare, desculț, dragon, dragoni, dragonii uraganului, dumnezeind în neștire, efemeride, extrem, Șlefuind stiletul lirei cu mâna-nsângerată, șarpe, șarpe cu ochelari, fața unui cezar înfrânt de faraonii balcanici, faraon, faraoni, faraonii balcanici, faţă, febre, febre fără patrie, febră, femeie, flacără, flacără albastră, gând, gânduri, gândurile tale, glas, glasul tău, glasul tău înjurând în pustiu, grele, greu, grăitoare, grăitor, guraliv, guralivi, hârtii, insomnie, la adresa, la tine, liră, literar, locuit, locuită, mână, mișcare, Mulți ani să-nflorească!, muribund, Muribundule cu porniri literare, nocturn, nour, nouri, numai, nume, o ploaie de urări de bine, obraz, obrazul palid, ochelari, ochi, ochii de sticlă ai șarpelui cu ochelari, onoare, palid, parada tâmplelor de-onoare-ale prostiei, paradă, patrie, până la, până la ultimul chiștoc de insomnie, pereți de carne, peste, pietrificat, piramide, ploaie, poem, poezie, POEZIILE MELE, pornire, pribeag, pribeagă, pribeagă ceată de sinistrați, prin, printre, printre piramide și efemeride, priviri, prostie, publicat de Bot Eugen, pustiu, pustiul depravării, roze, rozele speranței, ruină, ruină viitoare, scietăți comerciale, serpentine, singurătate, singurătate locuită de amurguri și aurore, sinistrați, societate, societate comercială, Solilocvii aride, speranță, spin, spini, sticlă, stilet, stiletul lirei, strâmt, strâmtă cărare, tâmple, tâmplă, tăcere, tăcerea tabătrâne este extrem de grăitoare, tăcute febre fără patrie, ultim, umbră, umbră care te fumează, uragan, urări, urări de bine, varianta 5, viitoare, viitor, viruși, viruși guralivi, virus. Scrie un comentariu

Varianta 5

Febre fără patrie –
trec nourii prin înserări
cu-arome grele de cenușă,
asemeni gândurilor tale …

Convoiul anilor străbate
desculț
pustiul depravării,
carnivorele nisipuri în mişcare
cu numele de societăți comerciale.
Pribeagă ceată de sinistrați,
printre piramide şi efemeride rătăceşte,
prin serpentine mirosind a ruină viitoare,
convoiul anilor tăi cununat
cu singurătatea pe o strâmtă cărare.

Decapitând la tine-n cuget rozele speranţei,
dragonii uraganului îţi tatuează
pe obrazul palid cu spini
fața unui cézar înfrânt
de faraonii balcanici
şi desluşeşti
o ploaie de urări de bine la adresa cactuşilor:
Mulţi ani să-nflorească!

Tăcute febre fără patrie –
trec nourii peste parada
tâmplelor de-onoare-ale prostiei …

Scârbit
de viruşii guralivi ai cetăţii,
nu asculţi
decât de glasul tău înjurând în pustiu,
dumnezeind în neştire:
Tăcerea ta, bătrâne, este extrem de grăitoare…

Chipul femeii pe care cândva ai pierdut-o –
se oglindeşte astăzi – pietrificat –
în ochii de sticlă ai şarpelui cu ochelari,
în cristalul ce sticleşte printre arbori
în privirile-animalului nocturn.

Muribundule cu porniri literare,
cimitir ambulant de hârtii și brichete,
între pereții tăi de carne înnoptează
numai flacăra albastră,
numai umbra care te fumează
până la ultimul chiștoc
de insomnie.

Singurătatea-ți locuită
de-amurguri şi-aurore,
agonic scutură din aripi arse,
şlefuind
stiletul lirei cu mâna-nsângerată.

Tăcute febre fără patrie –
trec nourii prin înserări
cu-arome grele de cenușă,
asemeni gândurilor tale …

de Bot Eugen

Alter ego

Publicat de boteugen74 pe 16 martie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: a aduce, a avea, a întreba, a bate, a da, a da în vileag, a șopti, a ține minte, a fi, a gândi, a pierde, a pribegi, a privi, a răspunde, a răsuci, a se avânta, a se teme, a se trezi, a semăna, a spune, a trezi, a vorbi, a zice, Alter ego, azi-noapte, încă, înveșmântat, bătrân, casă, cât de mult, ceață, cenușă, cheie, cine ești?, cu spaimă, cuminte, călător, către, de fapt, de la o vreme, duh, fără teamă, glas, grea, greu, incoerent, lacăt, lent, lumi, lumi străine, mână somnoroasă, mine, minte, nebun, noapte, om, om cuminte, poem, POEZIILE MELE, prag, pribeag, publicat de Bot Eugen, secret, somnoroasă, somnoros, spaimă, spre, străin, străine, suflare, suflet, tinerețe, tristeţe, ușă, umbră, vag, vești, vileag, vis, vreme, zori, zori de ziuă, zări, ăst. Scrie un comentariu

Mi-a bătut azi-noapte la uşă,
cu o suflare grea în prag,
înveşmântat duh în cenuşă,
un călător prin ceaţă vag,

ce îmi şoptea: Nu te mai teme,
ci dă-mi secretul în vileag-
spre care zări, de la o vreme,
mă tot avânt ca un pribeag?!

Răsucind în lacăt cheia lent,
cu mâna-mi încă somnoroasă,
m-am trezit vorbind incoerent
cu-o umbră de străin în casă

şi-ntrebată: De fapt cine eşti?
îmi răspunse: Tinereţe,
un suflet bătrân eu sunt şi veşti
ţi-am adus de la tristeţe.

Spre zori de ziuă mi-a mai zis,
cu un glas de om cuminte,
că şi-a pierdut nebunu-n vis
şi că el mă ţine minte.

Eu mă gândeam la lumi străine,
către el privind cu spaimă:
Cât de mult seamănă cu mine
ăst nebun ce n-are teamă!

de Bot Eugen

… șlefuind stiletul lirei cu mâna-nsângerată …

Publicat de boteugen74 pe 23 decembrie 2010

Publicat în: POEZIILE MELE, TEXTE AFLATE ÎN LUCRU. Etichetat: a asculta, a înflori, a înfrânge, a înnopta, a cununa, a decapita, a desluși, a șlefui, a fi, a locui, a mirosi, a murmura, a necheza, a pierde, a rătăci, a scârbi, a scutura, a se oglindi, a se pietrifica, a sticli, a străbate, a tatua, a trece, acuma, adresa, agonia.ro, agonic, agonie, albastru, albastră, ambulant, amurg, amurguri, an, ani, animal, animal nocturn, arbori, arid, aride, aripi, aripi arse, arome, arome grele de cenușă, aromă, ars, arse, asemenea, astăzi, aurore, auroră, înfrânt, însângerat, însângerată, înserare, înserări, balcanic, balcanici, bine, Buiucani, cactuși, cactus, carnivor, carnivore, carnivorele nisipuri în mișcare, cândva, cézar, ceață, ceată pribeagă de sinistrați, celest, celeste, cenușă, cetățeni, Chișinău, chip, chipul femeii, cimitir, cimitir ambulant de regrete, convoi, convoiul anilor, cristal, cărare, de onoare, depravare, desculț, dragon, dragoni, dragonii uraganului, efemeride, efemeridă, Șlefuind stiletul lirei cu mâna-nsângerată, șarpe, șarpe cu ochelari, șoseaua Alba-Iulia 206, faraon, faraoni, faraonii balcanici, febre, febre fără patrii, febră, femeie, flacără, flacără albastră, grele, greu, grădină, liră, lume, mâna însângerată, mână, mișcare, Moldova, Mulți ani să-nflorească!, muribund, nisip, nisipuri, nisipuri în mișcare, nocturn, nour, nouri, numai, obraz, obrazul palid, ochelari, ochi, ochi de sticlă, onoare, palid, paradă, patrie, patrii, penumbre, penumbre ceșeste de ploaie, peste, pietrificat, piramideâ, piramidă, ploaie, ploaie de urări de bine, poem, poet, POEZIE ROMÂNEASCĂ, POEZIILE MELE, porniri, pribeag, printre, priviri, publicat de Bot Eugen, pustiu, pustiul depravării, pătimaș, regret, regrete, roze, rozele speranței, roză, ruină, ruină viitoare, sectorul Buiucani, serpentine, serpentină, singurătate, singurătatea poetului, sinistrați, sinistrat, solilocvii, Solilocvii aride, speranță, spin, spini, sticlă, stilet, stiletul lirei, strâmt, strâmtă cărare, suflet, tine, umbre, uragan, urare, urări de bine, viitor. Scrie un comentariu

Penumbre celeste de ploaie treceau
peste parada cetăţenilor de-onoare-ai lumii…
şi febre fără patrii ca nourii treceau
prin înserări cu-arome grele de cenuşă…

Convoiul anilor străbate desculţ
pustiul depravării,
carnivorele nisipuri în mişcare.
Asemenea unei cete pribege de sinistraţi,
printre piramide şi efemeride rătăceşte,
prin serpentine mirosind a ruină viitoare,
convoiul anilor tăi cununat
cu singurătatea pe o strâmtă cărare.

Decapitând la tine în suflet rozele speranţei,
dragonii uraganului îţi tatuează
pe obrazul palid cu spini
chipul unui cézar înfrânt
de faraonii balcanici
şi desluşeşti o ploaie de urări de bine
la adresa cactuşilor:
Mulţi ani să-nflorească!

Scârbit de viruşii guralivi ai cetăţii,
nu asculţi decât de glasul tău
murmurând în pustiu,
murmurând în neştire:
Tăcerea ta, o, Doamne
este extrem de grăitoare…

Ah, chipul femeii pe care cândva ai pierdut-o –
se oglindeşte astăzi – pietrificat –
în ochii de sticlă ai şarpelui cu ochelari,
în cristalul ce sticleşte printre arbori
în privirile-animalului nocturn.

O, muribundule, cu porniri pătimaşe,
cimitir ambulant de regrete,
în grădina ta acuma înnoptează
numai flacăra albastră,
numai umbre ce nechează.

Singurătatea poetului locuită
de amurguri şi aurore,
agonic scutură din aripi arse,
şlefuind stiletul lirei
cu mâna-nsângerată.

de Bot Eugen

Culori citadine

Publicat de boteugen74 pe 22 decembrie 2010

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 2000, a ascute, a ataca, a îngheța, a cădea, a mușca, a ninge, a rupe, a se înnopta, afară, alb, albă, amar, Arcadie Suceveanu, în stil bacovian, bacovian, Buiucani, canin, ceață, cer, Chișinău, cioară, ciori, citadin, citadine, citadini, cristal, culoare, culori, Culori citadine, de plumb, discuție, după, șoseaua Alba-Iulia 206, foame, foame de lup, funebru, funebră, gheață, grimase, hulub, hulubi, ianuarie, lacrimă, lup, moarte, Moldova, mut, măști, negru, negură, negură de ciori, ninsoare, ninsoare de hulubi, noapte, noapte de mut, numeroși, numeros, ochi, ochi numeroși, oraș, pasăre, pene, peste, plânsete, plumb, poezie, POEZIILE MELE, profan, profani, publicat de Bot Eugen, păsări, păsări de plumb, sânge, sectorul Buiucani, setoși, setoși de sânge, sinucigaș, soare, stil, sub soare, sur, zăpadă. 2 comentarii

Negru de cioară şi sur de hulub,
ninge afară cu pene de plumb.

Albă ca moartea cade peste oraş
zăpada, pe gheaţă – un sinucigaş.

Funebră, sub soare, noapte de mut,
sub măşti şi grimase canini se-ascut.

Cristal amar de lacrimă-n ceaţă,
în ochi numeroşi plânsete-ngheaţă.

Setoşi de sânge, c-o foame de lup,
profanii atacă, muşcă şi rup…

Negură de ciori, ninsoare de hulubi,
se-nnoptează cerul cu pasari de plumb.

de Bot Eugen

*ianuarie 2000; Chişinău;
după o discuţie cu Arcadie Suceveanu

Recluziune

Publicat de boteugen74 pe 7 decembrie 2010

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: a auzi, a îmbrăca, a întâmpina, a înveli, a da, a da foc, a fâlfâi, a intra, a izbi, a locui, a lăsa, a murmura, a orbecăi, a reaprinde, a reînvia, a se întâmpla, a se izbi, a se muta, a străluci, a versifica, a zvârli, acest, acoperământ, acoperământul de beton armat, agonie, ah, aidoma, aidomaLunii, albastru, albastru fulgurant, anatomia tristeților tale, anatomie, anonim, arbori, arbori în flăcări, ardere, ardere internă, în fiecare noapte, în flăcări, în jos, în rafale, înfrigurare, înfățișare, înfățișare simplă, balsam, beton armat, bloc, bloc de garsoniere, braț, brațe, brațele Lunii, București, buze, buzele Gloriei, capcană, care, catacombă, ceață, cearcăn, cearcăne, chemări, cicatrice, cicatricea roz, colțuri, corb, corbi, crepuscul, cuvânt, cuvinte, căzut, căzut în capcană, de foc, decapitat, dens, depărtat, depărtatul Saturn, diafan, diafane cețuri, diafane cețuri de cuvinte, elegii, șoseaua Pantelimon 302, țigară, faţă, felinar, felinare, fiecare, flacără, foc, frunze, frunze galbene, frunze galbene de oboseală, fulgurant, fum, fum de țigară, galben, garsonieră, glorie, grai, grai tomnatic, huligan, huligan sentimental, impermeabil, impermeabilul solitudinii, inima nopţii, inimă, insomnie, interior, intern, lumină, Lună, lăuntric, Moment, momente, morţi, naiv, noapte, nour, nour dens, nume, nume decapitat, născuți, oboseală, ozon, pe când, pe urmă, piele, piele de foc, piept, ploaie, ploi, ploile de plumb, plumb, poem, poezie, POEZIILE MELE, prag, proprietar, Proprietar anonim al luminii, publicat de Bot Eugen, păsări, păsări cu cearcăne, rafale, Recluziune, Saturn, schimbat, schimbat la față, sectorul 2, sentimental, siberian, simplă, singurătate, solitar, solitarul, solitarul siberian, solitudine, strat, strat de ozon, sumplu, taâ, tine, tomnatic, tristeți, tristeţe, tăcut, tăcute, tău, vai, zdreanță, ziua, ziua morților născuți, ţeastă. Scrie un comentariu

În nourul dens de fum de ţigară,
în balsamul tăcutelor elegii
îţi înveleşti cicatricea roz
cu colţurile lăsate-n jos,
îmbraci impermeabilul solitudinii
şi intri-n catacomba acestui crepuscul,
aidoma Lunii, schimbat la faţă…

Auzi chemările depărtatului Saturn,
ploile de plumb izbindu-se-n rafale
de anatomia tristeţilor tale,
de acoperământul de beton armat
al blocului de garsoniere,
sub care locuieşti
ca proprietar anonim al luminii.

În prag păsări cu cearcăne te întâmpină,
versificând în grai tomnatic agonia,
arborii în flăcări,
din frunze galbene de oboseală murmurând:
În ziua morţilor născuţi,
corbii tăi reînvie în fiecare noapte…

Momente de un albastru fulgurant se întâmplă
sub stratul de ozon, sub înfăţişarea ta simplă,
în arderea internă a huliganului sentimental…
Îi dai foc naivului căzut în capcana insomniei,
să strălucească-n pielea de foc a solitarului siberian.

Pe când orbecăieşti cu-nfrigurare
prin diafane ceţuri de cuvinte
(şi numele-ţi decapitat pe buzele Gloriei
fâlfâie, vai, ca o zdreanţă),
inima nopţii se mută la tine în piept,
îşi reaprinde felinarele, pe urmă
îţi zvârle ţeasta-n braţele Lunii.

de Bot Eugen

L	M	M	J	V	S	D
			1	2	3	4
5	6	7	8	9	10	11
12	13	14	15	16	17	18
19	20	21	22	23	24	25
26	27	28	29	30

BotEugen's Blog

http://boteugen74.com

ceață

Toate articolele etichetate ceață

În mijlocul pelicanilor cu gușile pline

Cuvinte alb-negre

Solilocvii aride

Varianta 5

Alter ego

… șlefuind stiletul lirei cu mâna-nsângerată …

Culori citadine

Recluziune

BOT EUGEN IULIAN

CALENDAR

POSTURI RECENTE

TOP ARTICOLE

BIBLIOTECA PROPRIE

BLOGROLL

EDITURI

MUZICĂ

PAGINA MEA DE PE SITE-UL :

RADIO

REVISTE

SITE-URI PE CARE LE VIZITEZ CONSTANT :

VIDEO

Top click-uri

ARHIVE

CATEGORII

NOR DE ETICHETE

BLOG STATS

Cuvinte alb-negre

Partajează asta:

Apreciază:

Varianta 5

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

Partajează asta:

Apreciază:

BOT EUGEN IULIAN

CALENDAR

POSTURI RECENTE

TOP ARTICOLE

BIBLIOTECA PROPRIE

BLOGROLL

EDITURI

MUZICĂ

PAGINA MEA DE PE SITE-UL :

RADIO

REVISTE

SITE-URI PE CARE LE VIZITEZ CONSTANT :

VIDEO

Top click-uri

ARHIVE

CATEGORII

NOR DE CATEGORII

NOR DE ETICHETE

BLOG STATS