Adenom suprarenalian.

 

 

 

 

 

Publicitate

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (VII).

Până la urmă
mașina asta cu mașinațiunile ei
o să te înghită și o să se omoare
trezindu-se apoi în lumea ta
acolo unde ea –
mașina proaspăt umanizată
o să asiste cu stupefacție la
robotizarea mașinațiunilor
comise de oameni –

 

 

îți spui tu în gând
în timp ce te uiți cu gura
căscată cum o mașină blocată între vămi
încearcă să-și aprindă o țigară de la
flacăra unei brichete care îl ține în mână
pe unul din vameșii proaspăt umanizați

 

 

la umbra unui stâlp de lumină pe care
stă răstignită o bucată de lemn cu
inscripția Fumatul interzis!

 

 

de Bot Eugen

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (VII).

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (VI).

Blocat între vămi
stai și te uiți în depărtare
la punctul luminos care
pe măsură ce se apropie
se dilată tot mai mult

 
pregătit să se dedubleze
în două faruri orbitoare

 
până la urmă
mașina asta cu
mașinațiunile ei
o să te înghită și
o să te mestece

 
scuipându-te apoi
în lumea sa
acolo unde tu

 
avorton
proaspăt robotizat
vei asista cu gura căscată  la
umanizarea mașinilor.

 

 

de Bot Eugen

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (VI).

 

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (V).

 

Blocat între vămi stai și aștepți
înaintând prin întuneric de gând
și lumina electrică îți proiectează
umbra înainte acolo de unde
răsare mașina când apune soarele

 

mașina care se apropie încet
și se îndepărtează repede
mașina care cotrobăie prin
oameni și prin autocare

 

mașina pe care o privești
și care te privește

 

 

mașina care
te privește în ochi
și vede la ce te-ai uitat
aseară mașina care

 
îți descleștează gura
și te trage de limbă
vrea să știe dacă
ai înjurat-o vreodată

 
sau nu mașina care
te caută în fund
ca să afle ce ai mâncat
azi-dimineața

 

Este mașina pe care o privești
și care te privește

 

mașina care
la un moment dat
se oprește din căutat
chiar dacă nu a descoperit
nimic suspect

 

mașina care simte
că îi scapă ceva
mașina pe care o simți
cum se umanizează

 

esta mașina care simte
că îi scapă ceva
fără să știe că
pe acel ceva
nu ți-l poate lua
nimeni

 

 

nici măcar ea
mașina mașinilor.

 

 

de Bot Eugen

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (V).

 

 

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (IV).

 

 

 

 

 

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

M-am întors de unde am plecat și de unde am să mă duc din nou
cât de curând din orașul inundat de lumină în care plouă cu promisiuni.
Trec prin centrul lui și-i traversez fluxul de oameni cu umbre umbrele
și pălării. Într-o mână – cu un rucsac gol în cealaltă – cu o sacoșă
plină de vânt fac echilibristică pe firul unui gând încercând să mă
salvez de la înec și să naufragiez într-un hipermarket ca să-mi cumpăr
în ziua de azi totul se vinde și totul se cumpără chiar și ceea
ce s-a vândut deja cu ani în urmă gândesc în sinea mea în timp ce
traversez fluxul proiectându-mi umbra înainte de pe un mal pe celălalt mal.
Trec de piața lui ștefan ca de o răscruce. Mă apropii de o alta îndepărtându-mă
de ceilalți și ajuns în dreptul ei mă opresc și aștept să treacă mașina. Apoi
îmi trec și eu umbra de pe o parte a străzii pe cealaltă trec călcând peste
umbre de metal trec printre umbre de carne trec printre crucile celor uciși de mașină
trec printre gherete și chioșcuri trec sărind peste șanțurile săpate în asfalt
și în creiere trec printre tejghele și tarabe trec pe acolo pe unde toți
vând și se vând pe tăcute dar nimeni nu cumpără trec printre corturi și ascult
cum ruginesc strigătele mute de revoltă ale celor învinși trec făcând
echilibristică pe firul unui gând cu gândul la toți cei ce se duc resemnați
în fiecare dimineață la lucru spunându-și în gând: trebuie să mai și lucreze
cineva altfel ăia de sus nu o să mai aibă ce fura și atunci să vezi revoluție
trec printre oamenii-chiftele ce se rostogolesc învârtindu-se și se învârtesc
rostogolindu-se trec printre umbre lichide cu burtă în care se cobâlțâie
bolborosind și bolborosesc cobâlțâindu-se vița-de-moarte despre cei vii
și vița-de-vie despre cei morți trec printre zidurile de eroi și erori
confecționate din rahat confecționate la comandă confecționate pe bandă
rulantă de justiția care desface contraface și face contrabandă cu ziduri
de eroi și erori confecționate din rahat cu legi de rahat trec printre voi
fără să vă petrec cu privirea trec printre biserici făcându-mi cruce cu limba apoi scup din mers peste bisericuțele voastre mustind de secrete sordide trec prin orașul inundat de lumină în care
plouă cu promisiuni trec prin centrul lui și-i traversez fluxul de oameni cu umbre
umbrele pălării și capete sparte trec proiectându-mi umbra de pe un mal pe
celălalt mal într-o mână – cu un rucsac golit de vămi în cealaltă – cu o
sacoșă plină de vânt trec făcând echilibristică pe firul unui gând încercând
să mă salvez de la înec și să naufragiez într-un hipermarket ca să-mi cumpăr
borodinskii și cvas în ziua de azi totul se vinde și totul se cumpără chiar dacă aproape nimic nu ne-a mai rămas.

 

 

de Bot Eugen

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (IV).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Glossa lui Eminescu mai actuală ca oricând.

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

 
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?…
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

 
Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

 
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

 
Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

 
Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

 
Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

 
Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

 
De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

 
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

 

 
decembrie 1883

Ion Mureșan – Oglinda aburită.

Eseuri conversaționale

 

 

Efim Tarlapan – În imperiul unei fraze …

O antologie cronologică a aforismului românesc

 

 

 

 

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (III).

Blocat între vămi înaintez prin întuneric
și mă conduc după stâlpii de lumină. Ei sunt
certitudinea mea că nu bat pasul pe loc
condus de o mașină.

 

Blocat între vămi întunericul înaintează
prin mine și se conduce după umbra mea
care crește pe măsură ce el avansează.
Ea este iluzia lui că nu bate pasul
pe loc condus de lumină.

 

Blocați între vămi eu și mașina
înaintăm printre lumini paralele
și ne conducem unul după opusul
celuilalt proiectându-ne umbrele
în două direcții diametral-opuse.
Certitudinea mea sunt iluziile ei
că nu bate pasul pe loc condusă
de întuneric.

 

Blocați între vămi înaintăm prin întuneric
proiectându-ne umbrele înainte.
Noi întrupăm progresul și viitorul.

 
de Bot Eugen

 

 

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (III) .

 

 

 

 

 

Mamă,

Variantă a poemului Poem

 
tu fugi de cea după care alerg zi și noapte
cea care te usucă pe tine de lacrimi
iar pe mine mă ține în viață
și mi-e dor de voi amândouă în fiece clipă
și tu plângi pentru noi amândoi în fiece zi
și eu tac în fiece zi despre ea
despre a doua mea mamă
despre singurătate …

 

 

de Bot Eugen

Mamă,

 

 

 

 

Poem.

Tu fugi de cea după care alerg zi și noapte
cea care te usucă pe tine de lacrimi
iar pe mine mă ține în viață
și mi-e dor de voi amândouă în fiece clipă
și tu plângi pentru noi amândoi în fiece zi
și eu tac despre a doua mea mamă în fiece noapte …

 

de Bot Eugen

Poem.

Blocată între blocuri, se zbătea o pasăre căzută din lună,

iar din fâlfâitul ei
le cădeau în cap
trecătorilor
blocuri 
de cer înghețat.
Trecătorii decădeau
din umbra unui vis
și umblau fericiți
pe străzi
cărând în spate
bucățile de cer
ca pe o umbră
de rezervă.
Căzută din lună
se zbătea între
blocuri o pasăre
iar din fâlfâitul ei
le cădeau oamenilor
pe inimă blocuri
de cer înghețat.
Oamenii decădeau
din umbra unui vis
în visul unei umbre
iar visul unei umbre
de om a fost
întotdeauna acela
de a deveni pasăre.

 

 
de Bot Eugen

Blocată între blocuri, se zbătea o pasăre căzută din lună,

 

 

 

Dincoace stă să cadă un copac. Dincolo se pregătește să își ia zborul o pasăre.

În timp ce eu blocat între vămi rătăcesc
printre vămile blocate în oameni de oameni prin oameni
fără putința de a prinde rădăcini în alt loc decât cel
aflat dincolo ori dincoace de umbra aceasta care este
de-o vârstă cu mine; umbră tremurătoare săpată cu legi
strâmbe umbră săpată pe la spate umbră săpată de
departele meu din aproape în aproape săpată până la
rădăcină săpată până la singurătate săpată până când
aceasta ajunge să prindă aripi în gândul unul străin
gata să iși ia zborul în interiorul lui în adâncuri
departe departe până dincolo de apropiații mei până
dincoace de orice boare de vânt până dincolo de cerul
în care prinde rădăcini un copac până dincoace de pământul
din care stă să răsară o pasăre blocat între vămi
rătăcesc printre vămile blocate în oameni de oameni prin oameni
fără dorința de a prinde rădăcini în alt loc decât cel aflat
dincolo ori dincoace de umbra mea tremurătoare.

 

 

 

de Bot Eugen

Dincoace stă să cadă un copac, dincolo se pregătește să își ia zborul o pasăre,

 

 

 

Drumuri paralele cu lumi paralele cu singurătăți paralele

și eu rătăcind de unul singur
când prin mine însumi
când printre ele
căutând gangul prin care se iese
în piața unde se intersectează
toate drumurile
iar lumile se contopesc
într-o singură singurătate
rătăcind prin sine însuși
ca un labirint mai mic
printr-un labirint mai mare
rătăcit și el printre
atâtea alte labirinturi
paralele cu
singurătăți paralele cu
cu lumi paralele
cu drumuri paralele …

 

 
de Bot Eugen

Drumuri paralele cu lumi paralele cu singurătăți paralele

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (ii).

Blocat între vămi călătoresc cu autocarul
fac drumuri dus-întors până mi se umflă picioarele
de la atâta mers pe jos prin întuneric de gând undeva
între anii duși și amintirile întoarse o umbră de pasăre
pulsează în zborul său subteran prin același labirint
de la un gând până la alt gând din când în când
mă opresc trezit din insomnie de vameș și deschid
cu ochii închiși pașaportul la fotografie apoi
ies afară și îmi aprind o țigară iar lumina se face
târzie acolo unde sub nestinsa lampă cu neon
nesomnul face din om neom.

 

 
Blocat între vămi călătoresc cu autocarul pe unde
n-a călătorit soarele fac drumuri dus-întors până
mi se umflă picioarele de la atâta mers pe jos
prin întuneric de gând undeva între anii duși și
amintirile întoarse o umbră de pasăre pulsează
în zborul său subteran de la un labirint până la
alt labirint din când în când mă opresc trezit din
insomnie de vocea unui vameș care întârzie pentru o
clipă între realitate și vis îmi deschid cu ochii
închiși pașaportul la fotografie apoi ies afară și
îmi aprind o țigară iar lumina în mine se face
târzie undeva între noapte și zi sub nestinsa
lampă cu neon nesomnul face din om neom.

 

 
Blocat între vămi călătoresc cu autocarul pe unde
n-a călătorit soarele fac drumuri dus-întors
până mi se umflă picioarele undeva între
anii duși și amintirile întoarse
o umbră de pasăre pulsează …

 

 
de Bot Eugen

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații (II)

 

 

 

 

 

 

 

Sarmalele Reci – Prostia la putere.

Căci politica de găști, e-o politică de proști

 

 

 

 

 

Nu stiu cum s-a nimerit
Nu stiu cum s-a potrivit
Ca la noi prostia-i la putere.

 

Nu stiu cum s-a intamplat
Prin ce fenomen ciudat,
Ca puterea-i plina de putori.

 
Azi prostia e-n Senat
Sindicat si patronat
Azi prostia e-n foaier
Cazinou si minister
Prostul n-are nici un chef
Decat sa ne fie sef
Prostul n-are nici un rost
Decat sa ne mearga prost.

 
Nu stiu cum s-a nimerit
Nu stiu cum s-a potrivit
Ca la noi prostia-i la putere.

 
Nu stiu cum s-a intamplat
Prin ce fenomen ciudat,
Ca puterea-i plina de putori.

 
Azi prostia e un zid
Azi prostia e-n partid
Caci politica de gasti
E-o politica de prosti
Prostul nu e prost destul
Fara lantisor si ghiul
Dati-i prostului macar
Un celular.

 

 

Prostia la putere!
Prostia la putere!
Prostia la putere!
Prostia la putere!

 
Nu stiu cum s-a nimerit
Nu stiu cum s-a potrivit
Ca la noi prostia-i la putere.

 
Nu stiu cum s-a intamplat
Prin ce fenomen ciudat,
Ca puterea-i plina de putori.

 

 

Prostul azi e bataus
Maine-i mare trepadus
Azi e coada de topor
Maiine-i mare senator
Prostul nu se sperie
Daca n-are perie
Protectorului la schimb
Ii trage limbi.

 
Prostia la putere!
Prostia la putere!
Prostia la putere!
Prostia la putere!

 

 

De când mă știu, cei doi nu s-au sincronizat niciodată

 

 

ori în stații la cafeaua
de dimineață ori la ceaiul
de seară între pauzele
de scris ori de țigară
cu sau fără genuflexiuni
ori flotări înainte sau
după sosiri ori plecări
întârziind printre
gânduri și rânduri
ori grăbind printre
bătăi de inimă
și de cap.
De când mă știu
cei doi
nu s-au sincronizat
niciodată
iar mersul lui și
pașii ei
nu vor vibra la
unison nicicând
cu lumea dinăuntru
și cea de afară.

 

 
de Bot Eugen

De când mă știu, cei doi nu s-au sincronizat niciodată

 

 

Câte gropi, atâtea exclamații.

În satul lui tătuca era un moșneag
căruia îi plăcea să tragă la măsea
și ori de câte ori îl vedeam pe băiatul
lui ducându-se cu motocicleta la crâșmă
știam dinainte ce urma să se întâmple
ieșeam în drum și ne așezam pe margine
lângă răscruce stăteam și așteptam
ca la cinematograf să înceapă filmul
un film cu un moșneag și cu o motocicletă
hodorogind pe ulița noastră plină
de gropi și de exclamații.

 

 

de Bot Eugen

Câte gropi, atâtea exclamații.

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații.

 

 

 

 

 

Luați-vă pașapoartele și coborâți din autocar –
ne spune șoferul apoi dispare în noapte
condus de o mașină cu niște faruri orbitoare.
Noi ne luăm inimile în dinți
și trecem în liniște Prutul.
Blocați între vămi
înaintăm prin întuneric
și întunericul înaintează prin noi.
Mergem tot mergem și mergem
mergem pe jos și pe umbre
mergem pe ploaie ninsoare și vânt
mergem pe o muchie de cuțit
mergem înlănțuiți unii de alții-
umbră-om-spațiu; umbră-om-spațiu
mergem făcând drumuri dus-întors
mergem pe marginea interioară
a unui cerc vicios din timp în timp
ne aprindem din mers câte o țigară
și pentru o clipă fețele noastre
luminează frumos.Blocați între vămi
mergem tot mergem și mergem
mergem pe jos
mergem pe umbre și pe întuneric
mergem pe ploaie ninsoare și vânt
mergem fără cuvânt
mergem pe o muchie de cuțit
mergem călcându-ne în picioare unii pe alții-
umbre-om-spații; umbre-om-spații
din timp în timp ne lăsăm călcați
de câte un șofer condus de o mașină
cu niște faruri orbitoare.
Noi murim șoferul trăiește
iar mașina ne avortează
dintr-un întuneric în alt întuneric
și noi mergem în continuare –
trupuri însuflețite
și suflete întrupate
mergem tot mergem și mergem
mergem făcând drumuri dus-întors
mergem pe marginea interioară
a unui cerc vicios
mergem pe jos
mergem pe umbre și pe întuneric
mergem pe ninsoare ploaie și vânt
mergem fără cuvânt
mergem pe o muchie de cuțit
mergem înlănțuiți unii de alții
mergem călcând peste negrele spații.
Blocați între vămi
mergem tot mergem și mergem
mergem făcând drumuri dus-întors
mergem pe marginea interioară
a unui cerc vicios din timp în timp
ne ridicăm privirile și ne uităm înainte
și vedem cum din noapte răsare
câte un șofer condus de o mașină
care ne calcă în picioare
noi murim șoferul trăiește
iar mașina ne avortează
dintr-un întuneric
în alt întuneric
și noi mergem în continuare-
trupuri însuflețite și
suflete întrupate
mergem tot mergem și mergem
blocați între vămi
mergem pe jos
mergem pe umbre și pe întuneric
mergem pe ploaie ninsoare și vânt
mergem fără cuvânt
mergem pe o muchie de cuțit
mergem înlănțuiți
mergem călcându-ne unii pe alții
umbre-om-spații; umbre-om-spații
mergem tot mergem și mergem
din timp în timp ne lăsăm călcați
de câte o mașină condusă de nimeni
noi murim nimeni trăiește
iar întunericul ne avortează
dintr-o mașină în altă mașină
și noi mergem în continuare –
suflete întrupate
și trupuri însuflețite
mergem tot mergem și mergem
blocați între vămi
mergem făcând drumuri dus-întors
mergem pe marginea interioară
a unui cerc vicios
mergem pe jos
mergem pe umbre și pe întuneric
mergem pe ploaie ninsoare și vânt
mergem fără cuvânt
mergem pe o muchie de cuțit
mergem tot mergem și mergem
blocați între vămi …

 

 

de Bot Eugen

 

 

 

 

 

Chișinău-bucurești-chișinău; bucurești-chișinău-bucurești. Umbre-om-spații; umbre-om-spații.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nefrocalcinoză medulară (II).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Litiază renală coraliformă (IV).

 

 

 

 

 

Poem cu imagini 2B. Blocajul.

Chișinău-București-Chișinău

București-Chișinău-București

 

 

 

Blocat între vămi
aștept.
Cu sufletul la gură
și cu pașaportul
în dinți. Aștept.
Să mă avorteze
o mașină în întuneric
și să fac drumuri
dus-întors.
Aștept.
Pe marginea interioară
a unui cerc vicios.
Aștept.
Să mi se facă
rău ori dreptate.
Aștept.
Blocat între vămi
poate poate …

 

 

de Bot Eugen

 

Poem cu imagini 2B. Blocajul.

Chișinău-București-Chișinău

București-Chișinău-București

 

 

 

 

Litiază renală obstructivă (IV). Calcul pielo-ureteral obstructiv cu o ușoară dilatare caliceală retrogradă.

 

 

 

 

 

 

Litiază renală obstructivă (III). Calcul pielo-ureteral obstructiv cu o discretă ectazie caliceală retrogradă.

 

 

Litiază renală obstructivă (II). Calcul bazinetal obstructiv cu hidronefroză internă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Litiază renală neobstructivă unică și multiplă (X). Calcul renali neobstructivi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Poem cu imagini 4B. Boicotul, bolboroseala, bolta beznatică și balonzaidul.

Noaptea când mă las locuit de un poem
și îi las ei gura apă
ea mestecă în gol și înghite în sec
confecționează cu limba cearcăne în gând
plânge cu tâmplele iar lacrimile i se scurg
ca o apă de ploaie din creier în gură
din gură în urechile celorlalți
le inundă creierele le spală cu
înălbitor și deodată în jurul meu
se face pustiu un pustiu în care plutește
o mare de creiere albe pe o mare neagră de lacrimi.
Mă uit în ochii lor incolori și ascult
cum le putrezește inima îmbibată cu
apă. Îi ascult cum strigă și văd
cum strigătul lor se preschimbă într-un pumn.
Le privesc fețele cu chip de pumn și aud
cum dincolo de ele ruginesc niște gratii
gratii adânc înfipte în creiere 
îmbibate cu lacrimi. De fiecare dată când
mă las locuit de un poem
cât o noapte albă de mare
inima ei se umflă și se înnegrește
ca o bucată de lemn îmbibată cu apă.

 

 

 
de Bot Eugen

Poem cu imagini 4B. Boicotul, bolboroseala, bolta beznatică și balonzaidul.

 

 

Poem cu imagini 5B. Buiucani, blocul de apartamente, balconul, balansul și bunuldumnezeu.

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

 

Ies la balcon
balansându-mă
sub cerul gri
și îmi aprind țigara
sorb o înghițitură de cafea
trag un fum în piept
și-l expir
apoi îmi scutur mucul
de scrum în aerul rece
vântul îl ia în palme
și îl împrăștie printre
păsări
umbrele lor
fac schimb de culori:
cele gri
se întunecă la tril
cele negre
se preschimbă
în ninsoare
la ultimul etaj
izbucnește în plâns
un copil
undeva la parter
geme un pensionar
în ăst timp
trei pictori
escaladează
blocul de vis-a-vis
pregătiți să vopsească
în culori vesele cerul.

 
Mai sorb o înghițitură
balansându-mă
mai trag un fum în piept
îl expir
apoi îmi scutur
cenușa caldă încă
în aerul rece de dimineață
vântul o ia în palme
și o împrăștie
printre păsări
umbrele lor
fac schimb de culori
cele gri
întunecă cerul
cele negre
se decolorează la tril
la ultimul etaj
râde un copil
undeva la parter
un pensionar
își dă ultima suflare
în ăst timp
de după un paravan
se ivesc trei pictori
pregătiți
să aterizeze
pe blocul de vis-a-vis
și să vopsească
în culori vesele cerul
iar bunuldumnezeu este
mulțumit de starea aceasta
de echilbru
doar eu mă balansez
în aer
ca o pasăre indecisă
între negru și gri
între etajele
cinci românesc
și șase rusesc
încercând zadarnic
să sting rugul
pe care l-am aprins
cu o angelică
iresponsabilitate.

 

 

 

de Bot Eugen

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Poem cu imagini 5B. Buiucani, blocul de apartamente, balconul, balansul și bunuldumnezeu.

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eroare

Acest video nu există

 

 

 

 

 

Eroare

Acest video nu există

 

 

Tumoră retroperitonală gigantică situată în aria proiecției lojei renale stângi, heterogenă, izoecogenă, cu incluziuni chistice în interior, corespunzătoare probabil unor arii de necroză centrală. Diagnostic prezumtiv: adenocarcinom renal (hipernefrom, tumoră Grawitz). Diagnostic diferențial: sarcom renal; sarcom retroperitoneal (III).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tumoră renală solidă de mari dimensiuni (8/7/6cm), situată polar inferior, hiperecogenă, neomogenă, bine delimitată, deformând conturul renal. Diagnostic prezumtiv sonografic: Angiomiolipom renal drept polar inferior mare cu dezvoltare parțial extrarenală. Diagnostic diferențial: carcinom renal atipic? Examenul CT confirmă diagnosticul de angiomiolipom.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tumoră renală solidă polară inferioară de mici dimensiuni (3/3,2cm), izoecogenă/slab hiperecogenă, neomogenă, bine delimitată la periferie și boselând ușor conturul polului inferior renal. Clinic: fără dureri și fără hematurie. Diagnostic prezumtiv: angiomiolipom. Diagnostic diferențial: oncocitom; carcinom în stadiul incipient. Examenul CT confirmă diagnosticul de oncocitom.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tumoră renală solidă de mari dimensiuni (10/9/9cm), hipoecogenă, neomogenă, cu apect spongiform, cu multiple arii transsonice în interior, bine delimitată la periferie, deformând conturul renal antero-extern, asimptomatică clinic. Tumora face corp comun cu rinichiul și se mobilizează în bloc cu acesta în timpul mișcărilor respiratorii. Diagnostic prezumtiv: adenocarcinom. Diagnostic diferențial: oncocitom; carcinom renal pediculat cu dezvoltare extrarenală; tumoră retroperitoneală primitivă cu invazia lojei renale stângi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nodul medio-renal solid izoecogen de 40/35mm boselând conturul antero-extern. Diagnostic prezumtiv: adenocarcinom. Diagnostic diferențial: oncocitom; angiomiolipom atipic; hipertrofie de coloana Bertin.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adenomatoză hepatică în observație, cu un adenom hemoragic mare (segment IV) cu evoluție favorabilă clinic (dureri ameliorate) și ecografic (cu reducerea în dimensiuni (de la 11 la 8,5 cm în ax lung) și omogenizarea acestuia (prin dispariția ariilor hemoragice hipoecogene din interior)). Reevaluare efectuată la 3, 6, 12 și 24 de luni.

 

 

 

 

Clinic: dureri ăn hipocondrul drept, necondiționate de mese sau de efort, neînsoțite de alte simptome. Obiectiv: ficat la 1cm sub rebord, de consistență elastică, dureros la palpare. Antecedente personale patologice: tratament de cursă lungă cu anticoncepționale orale. Fără antecedente de boală autoimună, sau de hepatită cronică. Ecografic: ficat neomogen prin prezența multiplelor imagini nodulare solide, izoecogene și slab hipoecogene, dispuse ubicuitar, pe întreaga arie hepatică. În segmentele I și IV – o formațiune tumorală de mari dimensiuni (de cca 11cm în ax lung, extinzându-se de la segmentul IV cranial până la nivelul lobului caudat caudal) , neomogenă, izoecogenă, cu arii hipoecogene în interior. Biologic: fără hepatocitoliză. Imunologic: markerii virali și markerii tumorali hepatici negativi. Diagnostic prezumtiv ecografic: adenomatoză hepatică; adenom hepatic mare, complicat cu hemoragie, situat în segmentele I și IV, diagnostic confirmat prin examenul CT.