mele

Toate articolele etichetate mele

Penumbra pumnului binevoitor(II)

Publicat de boteugen74 pe 4 decembrie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 2, a agoniza, a aprinde, a îmbrățișa, a începe, a încerca, a închide, a închide geamul, a îndolia, a înfige, a învinge, a bate, a bate pe umăr, a citi, a căuta, a deschide, a deschide ochii, a dormi, a dormi strâns, a implora, a istorisi, a liniști, a lăsa, a nu dormi, a pipăi, a reîntregi, a relata, a rămâne neînvins, a scrie, a se încleșta, a se grăbi, a se neliniști, a se ridica, a se ridica din pat, a se scrie, a se stinge, a se sufoca, a se trezi, a smulge, a spune, a stinge, a strânge, a sugruma, a urma, a visa, a zidi, aceea, acest, acum, alb, albul foilor de hârtie, alteori, amândouă, aproape, aproape mortală, atunci, îmbrățișare, îmbrățișare aproape mortală, în brațele acestui coșmar, în căutare, în grabă, în inima nopții, în ochii tăi, în somn, înfipte, într-o inimă neagră, întrerupător, întuneric, binevoitor, braț, brațe, brațele mele, ca de obicei, care, când, cei 2 frați, cei 2 frați siamezi, cei doi frați, cei doi frați siamezi se încleștează, celuilalt, celălalt, chiar, chiar acum, coșmar, cu gândul, cu mâinile amândouă, cu răsuflarea tăiată, cum, de neînvins, de obicei, de-o viață, deget, degete, din, din când în când, doi, după, după aceea, eu, și-atunci, febril, febră, fiecare, final, foaie, foi, foi de hârtie, frați, frați siamezi, frate, gând, geam, grumaz, hârtie, impact, infarct, inima nopţii, inimă, inimă neagră, instantaneu, istoria aceluiași coșmar de neînvins, istoria aceluiași coșmar neînvins, istorie, la tine în piept, mâini, mână, mele, mine, mortal, mortală, neagră, neînvins, negre, negru, neliniște, neliniștea ca o poveste, noapte, noiembrie, nopți, nopțile de noiembrie, o umbră, obicei, ochi, oricum, pact, palme, palme negre, palmele negre, palmă, pat, până, până în zori, pe nerăsuflate, pe sine, pe urmă, Penumbra pumnului binevoitor(II), penumbră, piept, poem, POEZIILE MELE, poveste, povestea neliniștii, prieten, prietenește, publicat de Bot Eugen, pumn, pumn binevoitor, răsuflare, răsuflare răiată, răsărit, răsărit de soare, sau, sau (im)pactul cu palmele negre, se scrie singur pe sine, senzație, senzație de sufocare, senzație vagă de sufocare, sfârșit, siamez, siamezi, singur, singur pe sine, solar, somn, strâns, sub, sub fiecare răsărit de soare, sub mâna mea, sufocare, tăi, tăiat, tăiată, tău, umbră, umăr, uneori, unul, unul cu degetele înfipte, unul cu degetele înfipte în grumazul celuilalt, unul cu dehgetele înfipte între coastele celuilalt, vag, vagă, varianta finală(III), viață, visător, zori. 3 comentarii

sau (im)pactul cu palmele negre – varianta finală

Uneori te trezești în brațele mele
cu o senzaţie vagă de sufocare
și-mi relatezi pe nerăsuflate
povestea neliniștii,
istoria aceluiași coşmar neînvins:

În inima nopţii,la mine în piept,
cei doi fraţi siamezi se încleștează
într-o îmbrăţişare aproape mortală-
unul cu degetele înfipte
în grumazul celuilalt.

Alteori, visezi cum pe mine
o umbră în somn încearcă să mă sugrume
și-atunci deschizi instantaneu ochii,
te ridici din pat să închizi geamul
și-ncepi să pipăi febril întunericul,
în căutarea unui întrerupător;
aprinzi pe urmă lumina
și-ncerci cu mâinile amândouă
să mă smulgi din brațele acestui coșmar,
implorându-mă după aceea, până în zori,
să nu mai dorm strâns în nopţile de noiembrie.

Eu, ca de obicei, te bat prietenește pe umăr
și te liniştesc, spunându-ți că, oricum,
sub fiecare răsărit de soare,agonizând,
se mai stinge câte un visător;
urmează fratele său îndoliat
să-și reîntregească
inima neagră cu gândul
pe albul foilor de hârtie.

Din când în când,noaptea,la tine în piept,
cei doi frați siamezi se încleştează
într-o îmbrăţişare aproape mortală-
unul cu degetele înfipte
între coastele celuilalt…

Tu te trezești din somn cu răsuflarea tăiată
și mă lași în ochii tăi să citesc
neliniștea ca pe o poveste cu un sfârșit care
se scrie sub mâna mea singur pe sine
de-o viață.

de Bot Eugen

Takashi Arima – Arta de a ucide

Publicat de boteugen74 pe 14 august 2011

Publicat în: BIBLIOTECA PROPRIE, POEZIE STRĂINĂ, TAKASHI ARIMA. Etichetat: a adormi, a apăsa, a apăsa greu, a atinge, a avea, a avea chef, a avea iertare, a împărți, a începe, a închipui, a cântări, a constata, a crede, a culege, a cădea, a da din picioare, a dispărea, a doborî, a ști, a ținti, a fi, a fi cules, a fi dat peste cap, a fi gata, a fi generos, a fi imobilizat, a fi lung, a fi terminat, a fugi, a ierta, a ignora, a lansa, a merita, a murmura, a nu crede, a obosi, a pândi, a putea, a părea, a răsări, a se afla, a se apropia, a se înarma, a se îndopa, a se zbate, a spune, a trece, a trăi, a umple, a zace, aceeași butelie, acele, acest, acum, adevăr, adevărat, adversar, adversarul e terminat, aflat, aflate, aflate la pândă, al câtela, al câtelea, altă parte, animal, animale de casă, apoi, „Arta de a ucide”, „Umbra lui Ulise”, în fiecare zi, încet, într-un, întunecat, bere, BIBLIOTECA PROPRIE, bine, braț, butelia de bere, butelie, buze, cameră, cap, casă, când, ce, cele, cele sfinte, celibatar, celălalt, chef, civil, colț, colț întunecat, covor, crud, cu adevărat, cu unul sau două, către, dar, dat, dat peste cap, de casă, de după, decât, dejun, deloc, din, din nou, din vremea Războaielor civile, din zbor, două, dulce, după, după ce, E bine pentru tine, economie, economii, euforie, țintă, fiecare, gata, generos, greu, iertare, imobilizat, intrus, lovitură, lovitură norocoasă, lung, mai mult, mele, menaj, meu, mic, mici, micile mele economii, mizerabil, mizerabil sfârșit, mu, mult, muncă, măi, nas, nesimțit, nesimțitul intrus, nici un chef, norocoasă, norocos, nu, nu știu, nu știu al câtelea tir, o zi de muncă, oboseală, pahar, pahar cu bere, pahare cu bere, pândă, pe sub, pe sub nas, pe sub nasul meu, pe viu, pentru, perfid, perfidul, peste, piatră, plictis, poem, poezie, POEZIE STRĂINĂ, prefață traducere și note de Ion Cristofor, prin, publicat de Bot Eugen, păsări, rapid, război, Război civil, războinic, sfânt, sfârșit, sfinte, silabe, silabă, simț, simțuri, simțurile mele, stare, stare de dulce euforie, TAKASHI ARIMA, terminat, timp, tine, tir, tocmai, Traducere de Ion Cristofor, ușor, unul, viață, viu, volum de poezie, vreme, zâmbet, zâmbet crud, zbor, zebră, zi, zvârr!. Scrie un comentariu

N-ar fi putut să treacă prin altă parte, nu Decât pe sub nasul MEU? Acest
plictis ce fuge ca o zebră. Simţurile mele aflate la pândă ţintesc. Butelia de bere ce zăcea pe
covor A fost culeasă rapid.
îmi înarmez braţul Şi zvârr! către nesimţitul intrus

Să nu credeţi că-mi închipui c-aş fi războinicul
Din vremea Războaielor civile
Ce doboară c-o piatră păsările din zbor.
Oboseala de după o zi de muncă
O adorm cu unul sau două pahare de bere
Ce mă fac să cad într-o stare de dulce euforie.
Să trăieşti ca un celibatar în fiecare zi nu e deloc uşor, Să-ţi umpli vremea după ce dejunul e gata,
Timpul e lung şi te apasă greu.

Despre cele sfinte, s-avem iertare.
Şi-apoi n-am nici un chef să-mi împart viaţa cu una din acele
animale de casă
Şi mai mult, să fiu generos şi să iert Când se îndoapă cu micile mele economii.
încep să lansez din nou aceeaşi butelie.

Celălalt, perfidul
Tocmai dispare într-un colţ mai întunecat
Al camerei ignorând ce e menajul
Când nu ştiu al câtelea tir
Şi-atinge ţinta, lovitura a fost norocoasă
Şi adversarul e terminat, dat peste cap.
S-a zbătut, a dat din picoare
Dar acum e imobilizat.

E terminat
Mizerabil sfârşit
Pe care-l constat pe viu, apropiindu-mă.
Cu adevărat
A meritat-o, pare a spune
Zâmbetul crud ce-mi răsare pe buze
Şi murmur încet, cântărindu-mi silabele:
-E bine pentru tine.

* Umbra lui Ulise; Editura Mesagerul; Cluj-Napoca; 1997;

*Prefață, traducere și note de Ion Cristofor;

Să nu te-mpingă păcatul, Angela,

Publicat de boteugen74 pe 5 iunie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: 104, 14, 5, a acționa, a aștepta, a alerga, a amuți, a apărea, a împinge, a împărți, a începe, a întreba, a bate, a bodogăni, a cere, a cerși, a conteni, a crede, a crește, a cumpăra, a durea, a expira, a face, a face aripi, a face față, a face pași, a face praf și pulbere, a fi, a fi la înălțime, a fi pisălog, a fi prea târziu, a flutura, a fredona, a fugi, a fuma, a gândi, a ieși, a inghiți, a izbucni, a lua, a lua picioarele în mâini, a număra, a o rupe, a o rupe la fugă, a obosi, a pleca, a prinde, a privi, a purta, a păstra, a respira, a rumega, a saluta, a saluta cu spatele, a scrâșni, a se încâlci, a se întoarce, a se întuneca, a se crede, a se crăpa, a se crăpa de ziuă, a se ține, a se face nevăzut, a se ocupa, a se plictisi, a se ridica, a se răsti, a spune, a sta, a sta în picioare, a sta calm, a sta cuminte, a sta pe bancă, a strâmba, a străluci, a tace, a tachina, a termina, a trage, a trage aerul, a trebui, a trimite, a tuna, a tăcea, a uita, a vedea, a veni, a vorbi, a zice, a-și lua picioarele-n mâini, a-și vedea de treabă, a-l durea în paișpe, Aaa, abia, abia-abia, aceasta, adânc, adică, adăpost, aer, aerul negru, aerul negru al dimineții, aerul proaspăt din cimitire, așa, alergat, alergător, alergător de umbră, alergătorul de umbră, alergătorul de umbră pe vârfuri de cactuși, ambii mei umeri, ambii umeri, angel, angel-pene tărcate, Angela, apărut, aripi, aripioare, aripioare galben-verzui de papagal, asemeni ochilor umezi de bovină, autobuz, „Ce mai faci? Ce mai faci?”, împrejur, împuțit, împuțită, în continuare, în depărtare, în fond, în gând, în paișpe, în pana mea, în picioare, în timp ce, încă, încă o dată, înțeles, înfometați, înfometații de moarte, înger, înspre, între timp, întreg, întregi, înălțime, bancă, bancă de stat în picioare, bani, bine, bombonel, Buzdu, băi, Băăă, ca disperatu, ca să ce?, ca să vezi, cactuși, cactus, calm, canini, caninii cuvintelor mele, cap, capete, capete de cactuși, care, când, cât, cât încă, cât încă nu e prea târziu, ce, Ce fac eu?, ce mai faci?, ce să fac?, ce tâmpenie!, Cee?, celălalt, celălalt umăr, cer, chestie, chestie pur omenească, chiar, cimitir, cimitire, clipă, continuare, cuminte, cuvânt cu cuvânt, cuvinte, către, dacă, dată, de înțeles, de nicăieri, de ore întregi, de rumegat, de stat, deodată, depărtare, deschis, diafan, diafani, dimineață, din când în când, din nou, din urmă, disperat, drac, dreapta, drept, dulcegărie, dulcegării, Dumnezeu, după, după aceea, e prea târziu, el, eu, țigară, Fac bine!, fiecare, fiecare din noi, fraier, fugă, fum, galben, galben-verzui, gând, gură, Ha!, hai, Hai fă aripi la turbinca, Hai fă pași la turbinca, hei, hrean, la, la înălțime, la dracu în praznic, labirintic, lacrimi, limbă, literă cu literă, loc, loc de veci, lucruri, lume, lumină, mașina cu numărul 104, mașină, mai taci dracului din gură!, manivelă, marș la turbinca, mea, melancolic, melancolie, mele, melodie, meu, michiduță, mine, mintea lui în lacrimi strălucind, mintea lui sub soare strălucind, moarte, măi, nebun, nebunește, nedumerit, negru, nevăzut, niciodată, nicăieri, nimeni, nimic, noapte, noi, numai, nume, număr, numărul 104, nătăfleață!, o dată, o parte, o singură zi, omenească, omenesc, ore, ori, pace, pacea lui împuțită, pași diafani, paișpe, papagal, pas, pat, paşi, până, până la urmă, pe când, pene, pene uscate, pentru, pentru numele lui Dumnezeu, picioare, picior, pisălog, plictisit, plm, plouă cu pene uscate, poem, POEZIILE MELE, praf, praf și pulbere, praznic, prea târziu, proaspăt, proces, procesul de înghițire al limbii, publicat de Bot Eugen, pulbere, pur, purtat, purtate, păcat, păi, roșu, roșu-deschis, rumegat, rădăcini, rădăcină, războaie, războaiele mele, războaiele mele cu mine însumi, războaiele mele purtate cu mine însumi, sau, silabă cu silabă, singur, singur dar nu singuratic, singuratic, singuratic dar nu singur singuratic, singurătate, soare, spate, specimen, spre, stația de tramvaie, stație, stai așa, Stai calm!, Stai cuminte!, stat, stau și aștept, stâng, stânga, subteran, subteranul meu labirintic, să acționezi din nou manivela, Să nu te-mpingă păcatul Angela, sătui, sătui de ei înșiși, sătui de ei înșiși ca de hrean, sătul, tâmpenie, târziu, te salut cu spatele!, timp, toate, tot, tot un drac, tramvai, tupeu, turbincă, ușurat, umbră, umăr, umărul meu drept, un înger ca ăsta, un umăr, undeva, urma mea, urmă, vârf, vârfuri, vârfuri de cactuși, veche, vechi, veci, verde, vițel, vorbesc singur cu mine ca fraierul, vorbă, zilnic, ziua, ăst, ăsta. 4 comentarii

să acționezi din nou manivela

Fă stânga-mprejur, hei, nimicule,
ori fă-te nevăzut în lumină,
cât încă e ziuă și soare,
tunam eu către nimeni care, apărut de nicăieri,
se tot ținea din urma mea, cerșind adăpost.
Ce tupeu pe capul tău, am izbucnit,
să vii la mine și să-mi ceri bani? Ca să ce?
Să-ți cumperi după loc de veci
pentru stat în picioare pe umărul meu drept?!
Eu nu-mi împart umbra cu nimeni,
băi, nătăfleață!

Stai cuminte, angel,
și mai taci dracului odată din gură,
mi-ascuțeam cu scrâșnet caninii cuvintelor înspre îngerul care
mă tot tachina,
fluturând din aripioarele lui galben-verzui de papagal:
„Ce mai faci? Ce mai faci? Ce mai faci? Ce mai faci”

Băăă, m-am răstit deodată la el,
te fac praf și pulbere dacă nu amuțești în chiar clipa aceasta!

„Ce mai faci? Ce mai faci?” – am început să-l strâmb plictisit pe angel-pene tărcate,
pe când mintea lui – în lacrimi strălucind, asemeni ochilor umezi de bovină,
se tot chinuia să termine de rumegat, cu noduri în gât,
divinul procedeu de înghițire
al propriei limbi:

cuvânt cu cuvânt,
silabă cu silabă,
literă cu literă…

Fac față la toate,
izbucnisem din nou, băi, nimicule,
și te salut cu spatele!

Hai, fă pași spre turbinca,
i-am zis,
cât încă nu ți-au crescut aripi…

Și pentru numele lui Dumnezeu,
măi, bombonel,
păstrează-ți dulcegăriile
pentru-nfometații de moarte, care –
sătui de ei înșiși, ca de hrean,
au obosit să se tot ridice zilnic din pat,
iar noaptea uită că trebuie să mai și respire
din când în când …

aerul proaspăt din cimitire.

Între timp, cerul se-ntunecase și-a-nceput să plouă cu pene plouate.

Ca să vezi,
gândeam în sinea mea,
ieșind din mine (să fumez) puțin câte puțin,
cât de pisălog poate fi un asemenea specimen!
E o chestie pur omenească, mi-am spus,
adică de înțeles,
să-l trimiți pe-un înger ca ăsta la dracu` în praznic,
sau în … plm, vorba lui Buzdu,
ceea ce, până la urmă, e tot un drac.
În fond, fiecare din noi ar trebui să se ocupe strict numai de lucrurile
care-l privesc:
El – să-și vadă în continuare de pacea lui împuțită,
eu – de drumul și războaiele mele purtate cu mine însumi prin lume –
când pe un umăr, când pe celălalt umăr,
când – pe ambii mei umeri…

Cee? Vrei să numeri?!

Stai calm, băi, michiduță,
ori fă-te-n noapte nevăzut,
cât încă nu s-a crăpat de ziuă –

m-am răstit eu încă o dată la îngerul ce se credea
îngerul meu păzitor și care (culmea!)
nu contenea nici o clipă să creadă nebunește în mine.

Hai, fă aripi spre turbinca,
bodogăneam către el,
cât încă nu e prea târziu,
cât încă nu ți s-au încâlcit pașii diafani
în rădăcinile subteranului meu labirintic.

„Ce mai faci?” … Ia auzi la el… Ce mai fac? Păi,ce să fac ?! Fac bine. Aaa,
mă întorc nedumerit către nimeni, stai așa, că nu m-ai întrebat…
Ha, ăsta a plecat…
în pana mea,
pe când eu, de ore întregi,
stau pe banca asta de stat în picioare și
vorbesc singur cu mine ca fraierul;
stau și aștept, ce tâmpenie, autobuzul
în stația de tramvaie,

fredonând melancolic o melodie veche în gând –

singur, dar nu singuratic …

singuratic, dar nu singur, singuratic…

Trag aerul adânc în piept dintr-o țigară
și aerul negru al dimineții începe să bată
undeva, în depărtare, către roșu-deschis.

Expir ușurat fumul după aceea,
îmi iau picioarele-n mâini și-o rup la fugă ca disperatu`,
să prind din urmă mașina cu numărul 104.

Alergătorul de umbră peste capete de cactuși

e din nou la înălțime

și îl doare în paișpe.

de Bot Eugen

Încotro(I)

Publicat de boteugen74 pe 11 ianuarie 2011

Publicat în: POEZIILE MELE. Etichetat: a coborî, a desena, a devia, a fi, a fi deviat, a fumega, a roti, a sângera, ac, ac de busolă, ac defect, acolo, aidoma, amurg, apus, Încotro(I), încotro, înspre, București, busolă, defect, direcție, dreapta, est, șoseaua Pantelimon 302, febril, indica, inimă, mele, mereu, meu, numai, pasăre, poem, POEZIILE MELE, publicat de Bot Eugen, păsări, păsări de sânge, ruină, sânge, sectorul 2, sus, tâmple, unde, vârf, vest, Vest-Est. 3 comentarii

Vârful inimii mele,
aidoma unui ac defect de busolă
care indică numai direcția vest-est,
e mereu deviat înspre dreapta
și-n sus,

acolo unde
tâmplele-mi sângerează alături
de păsări ce se rotesc
deasupra cuibului lor –
o ruină fumegând în amurg,

păsări ce nu coboară nicicând pe pământ.

de Bot Eugen

L	M	M	J	V	S	D
			1	2	3	4
5	6	7	8	9	10	11
12	13	14	15	16	17	18
19	20	21	22	23	24	25
26	27	28	29	30

BotEugen's Blog

http://boteugen74.com

mele

Toate articolele etichetate mele

Penumbra pumnului binevoitor(II)

sau (im)pactul cu palmele negre – varianta finală

Takashi Arima – Arta de a ucide

Să nu te-mpingă păcatul, Angela,

să acționezi din nou manivela

Încotro(I)

BOT EUGEN IULIAN

CALENDAR

POSTURI RECENTE

TOP ARTICOLE

BIBLIOTECA PROPRIE

BLOGROLL

EDITURI

MUZICĂ

PAGINA MEA DE PE SITE-UL :

RADIO

REVISTE

SITE-URI PE CARE LE VIZITEZ CONSTANT :

VIDEO

Top click-uri

ARHIVE

CATEGORII

NOR DE ETICHETE

BLOG STATS

Penumbra pumnului binevoitor(II)

sau (im)pactul cu palmele negre – varianta finală

Partajează asta:

Apreciază:

Takashi Arima – Arta de a ucide

Partajează asta:

Apreciază:

Să nu te-mpingă păcatul, Angela,

să acționezi din nou manivela

Partajează asta:

Apreciază:

Încotro(I)

Partajează asta:

Apreciază:

BOT EUGEN IULIAN

CALENDAR

POSTURI RECENTE

TOP ARTICOLE

BIBLIOTECA PROPRIE

BLOGROLL

EDITURI

MUZICĂ

PAGINA MEA DE PE SITE-UL :

RADIO

REVISTE

SITE-URI PE CARE LE VIZITEZ CONSTANT :

VIDEO

Top click-uri

ARHIVE

CATEGORII

NOR DE CATEGORII

NOR DE ETICHETE

BLOG STATS