Flegmatic

Nopțile au devenit
mai mult decât perfecte,
trezirile –
mai puțin dureroase
din dimineața în care,
la o cafea instant,
mi-am scos din buzunar
bricheta-pistol
și te-am fumat.
Miroseai a alt bărbat.
Am tras atunci în piept
cancerul întregii lumi
și-am expirat :
Dragostea mea,
pasăre de fum,
mi s-au terminat țigările,
e timpul să ne despărțim.
Hai pa!

de Bot Eugen

Publicitate

Feodor Mihailovici Dostoievski – Aforisme

 

În fiecare om zace un călău… Omul este un despot din fire, de aceea se complace în a chinui pe alţii.

 

 

Serghei Esenin – poem fără titlu

 

 

Zi, măi, zi! Fi-ţi-ar ghitara a dracului,
Degetele tale joacă pe ea ca dinţii daracului.
Aş vrea să mă înec în acest năduf.
Amicul meu, amicul meu, uf,

 

Nu te mai uita la brăţările ei,
La mătasa rochiei, la cercei,
La această femeie am căutat fericire
Şi am aflat negura, pieire.
Nu ştiam că dragostea e molimă, huidumă,
Nu ştiam că dragostea e ciumă.
A venit spre mine, a privit
Şi m-a înnebunit.
Cântă prietene, să-mi aduc aminte,
De viaţa dusă mai înainte.
Las-o să o sărute cine-o vrea,
E târfă şi e draga mea.
Mai stai! Mai stai! N-o înjur, o chem,
Şi n-o blestem.
Hai, dă-mi ghitara. Vreau pe coarda groasă
Să cânt despre viaţa-mi furtunoasă.
S-a spart cupola verde-a vieţii mele.
Inima mea acum e o desagă
Cu vise mari de aur şi cu stele.
Multe fete am pipăit,
Le-am strâns prin colţuri, le-am ciupit.
Dreptatea pământului s-a răzbunat:
Cu ochii copilăriei am privit mirat
Dulăii ce lingeau mârâitori
Căţelele, sub coadă, de scursori.
De ce să fiu gelos?
De ce să fiu bolnav, sfios?
Viaţa noastră: patul şi cearceaful,
Sărutul pătimaş, prăpădul.
Zi, zi mai tare! Mâinile fatale
Să cânte zilele-mi fatale.
Ştii ce? Mai bine dă-le-n măsa, iată,
Eu n-o să mor, amice, niciodată…

Traducere de Zaharia Stancu