Charles Bukowski – O treabă pentru stetoscop

 

doctorul meu a ieşit din operaţie
şi s-a întors la birou.
ne întâlnim la pisoar.
“unde-ai găsit-o, frate? e genul
la care să te tot uiţi, dar numai atât”

“e specialitatea mea: inimi de ciment
şi trupuri năucitoare. dacă-i găseşti
vreo bătaie de inimă, să-mi spui”
“o să am grijă de ea”
“da, şi te rog să nu uiţi că etica profesională
îţi interzice anumite lucruri!”

 

îşi trage fermoarul şi se spală pe mâini.
“tu cum stai cu sănătatea?”
“fizic, sunt ok. mintea mea însă e bântuită,
psihic sînt terminat, răstignit pe mica mea cruce
şi toate celelalte rahaturi!”

 

“o să am mare grijă de ea”

 

“da, doctore, şi să mă anunţi în legătură cu
bătaia de inimă”

 

pleacă.
îmi trag şi eu fermoarul.
doar că eu nu mă spăl pe mâini.

 

sînt cu mult deasupra chestiilor ăstora.

 

* dragostea e un câine venit din iad; Editura Polirom; Bucureşti; 2007

* traducere, prefaţă şi note de Dan Sociu

 

 

 

 

Publicitate