L-am întâlnit din întâmplare pe X – acelaşi amestec derutant de secătură şi de nebun, dar în fond imposibil de definit:
un om ce nici măcar n-are noţiunea de „sinceritate”, fiziologic „fals” şi amoral. Are ceva de şarpe. Întotdeauna mi-a
provocat o senzaţie de repulsie – şi de curiozitate. Spaimă ca în faţa unei jivine târâtoare, crispare în faţa gesturilor sale;
ochi reci şi sticloşi; privire metalică. Viclenia, făţărnicia lui, enorme, sunt total lipsite de „lustru”, sunt ipocrizie … nedisimulată
; este impostorul la vedere, mişelul pe faţă, iar asta tocmai din cauza permanentelor şi evidentelor sale disimulări.
Te izbeşte totala-i nesinceritate, perceptibilă în fiecare gest, în fiecare cuvânt; dar nesinceritate nu e termenul potrivit;
să fii nesincer înseamnă să ascunzi adevărul, sau un interes, sau Dumnezeu ştie ce; el însă care ascunde totul, nu ascunde nimic;
căci nu există în el nici un adevăr, nici un criteriu după care să acţioneze ori să judece; nu există în el decât o imensă
încăpăţânare, o voracitate imundă, o lăcomie decâştig şi de celebritate la nivelul cel mai vulgar. Un gunoi, un nebun „interesat”…
04:52 31.08.2012
boteugen74
BotEugen's Blog 
@bott.